Joi, 28 mai 2015. Satul Valea Arinilor, comuna Măgirești, Bacău, locul de naștere al unuia dintre marii pictori români, uitați ca și alții, mult prea devreme și timp mult prea îndelungat, vorba cântecului, „într-un colț pe etajeră”.
Și totuși, grație unor sensibilități aparte și a unor inimi de români adevărați, pictorul băcăuan Nicu Enea (n. 28 mai 1897, Valea Arinilor, Măgirești, Bacău – d. 16 septembrie 1960, Bacău) este comemorat în acest an așa cum se cuvine, printr-o serie de manifestări culturale și artistice ce îi sunt dedicate, atât cu ocazia aniversării zilei sale de naștere (,,Ziua Nicu Enea”), cât și a împlinirii a 55 de ani de la moartea sa (,,Nicu Enea – 55”).
Fără exagerări sau perieri de dragul imaginii, se cuvin cuvinte de laudă, de mulțumire și recunoștință, tuturor celor care s-au implicat direct în acest proiect, fie că amintim aici de scriitorul și dramaturgul băcăuan Viorel Savin, inițiatorul proiectului și autorul volumelor închinate memoriei pictorului Nicu Enea, de primarul comunei Măgirești, Câdă Ionică, un lider cu spirit de echipă și un excelent organizator și promotor al valorilor locale, sau de instituții publice, precum Consiliul Județean Bacău, Complexul Muzeal ,,Iulian Antonescu” Bacău, Casa Memorială ,,Nicu Enea” Bacău, Uniunea Artiștilor Plastici – Filiala Bacău, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bacău, Ministerul Culturii, cărora li s-au alăturat și alți oameni de artă și litere, dar și oamenii locului, ce păstrează aprinsă flacăra vie a artistului născut printre arini, sub un cer albastru pătat de nouri alburii, imagine neinventată, ci una ce a putut fi imortalizată într-un foto tablou, cu ocazia festivităților organizate pentru el, Nicu Enea, în satul său natal.
Să mai spună cineva că însemnele divinității nu ni se arată și prin spiritele celor ce ne-au părăsit, mai ales atunci când, prin creațiile lor desăvârșite reușesc să îngemâneze frumosul cu iubirea, să dea un sens aparte vieții, ca o garanție a nemuririi.
Căci, Nicu Enea, pictează și acum, pe pânza cerului, tablouri pe care ni le dăruiește cu mare generozitate. Doar că noi trebuie să ne uităm ceva mai des, spre cer, pentru a-i recunoaște și admira lucrările.
La Valea Arinilor, atmosfera a fost una emoționantă, presărată cu nostalgii și frumoase aduceri aminte, toate legate de viața și opera lui Nicu Enea, cel răpus mult prea timpuriu și înainte de toate, de indiferența, ignoranța și nerecunoștința celor din jur. Scriitorul Viorel Savin, criticul și istoricul literar Petre Isachi, prof. univ. dr. Constantin Parascan, prof. Elena Pruteanu, primarul Câdă Ionică, părintele protopop Costel Mareș (Protopopiatul Moinești), prof. Mariana Popa, artist plastic și director al Complexului Muzeal ,,Iulian Antonescu” Bacău, Dumitru Brăneanu, consilier județean, poet și publicist, activ implicat în mai toate manifestările culturale de anvergură, au evocat personalitatea pictorului Nicu Enea și au prezentat noile apariții editoriale dedicate acestuia și semnate de Viorel Savin: ,,Nicu Enea (Viața alcătuită din scrisori, articole și poze)” și ,,Nicu Enea (Album monografic)”.
Programul a continuat cu o proiecție de imagini comentate, realizată de muzeograful Carmen Istrate Murariu și intitulată ,,Satul în plastica lui Nicu Enea”, urmată de festivitatea de dezvelire a bustului pictorului Nicu Enea, slujba de pomenire și de preacinstire a celui mai important nume pe care l-a dat posterității comunitatea locală și de un colocviu de impresii.
Căminul Cultural din Valea Arinilor, devenit neâncăpător pe durata manifestării, a fost și gazda expoziției de grafică Nicu Enea (xero-copii) și a expoziției de pictură ,,Urmașii lui Nicu Enea”, cu lucrări ale profesorilor Mariana Agavriloaie și Cristian Rusu, și ale elevelor Ana Maria Cernat, Ana Maria Dima, Andreea Pruteanu.
Printre invitații evenimentului s-au numărat și o seamă de personalități ale vieții publice, politice și culturale: deputații Ionel Palăr și Lucian Ciubotaru; Radu Ababei, viceprimarul municipiului Bacău; Tudorița Lungu, co-președinte al PNL Bacău; dr. Adrian Cotîrleț, managerul Spitalului Municipal de Urgență Moinești; Florin Ionuț Filip, cercetător, expert UNESCO în Comisia de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii; Adrian Răspopa, pilot profesionist de raliuri și principal organizator al Raliului Moldovei; profesorul și publicistul Vasile Robciuc, președinte al Asociației Cultural-Literare ,,Tristan Tzara” Moinești; pictorul băcăuan de talie națională și internațională, Ilie Boca; Camelia Cojocariu, custodele Casei memoriale ,,Nicu Enea” Bacău; Natalia Pasare, nepoata artistului; primari și viceprimari de pe Valea Trotușului și Tazlăului; directori de instiituții publice și firme private, bibliotecari și înalte fețe bisericești.
Impresii și referințe (selectiv): ,,Efigia spirituală a Bacăului este dată cu certitudine de poetul George Bacovia și de marele pictor Nicu Enea. Cred că din acest moment, la Măgirești, acest adevăr începe să se concretizeze datorită unor oameni minunați pe care i-am auzit rostind cuvinte înălțătoare, de apreciere și veșnică recunoștință față de pictorul nostru drag din Valea Arinilor, și alături de care, istoria modestă a biografiei mele s-a alăturat încercând să puncteze eternitatea. Felicitări și mulțumiri domnului primar Câdă Ionică, tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui proiect ”.Viorel Savin, Căminul Cultural din Valea Arinilor, 28 mai 2015
,,Am admirat albumul monografic Nicu Enea, de-abia ieșit de sub tipar, și am constatat și eu, că o pictură nu poate fi imitată și, atenție, nu poate fi nici fotografiată. Ăsta este de fapt, paradoxul. De ce? Pentru că, un pictor spiritualizează lumea, spiritualizează portretul, spiritualizează peisajul și din acest punct de vedere, Nicu Enea, aș spune eu, este un pictor de excepție, căci nu întâmplător, e greu de încadrat într-o direcție artistică, mai ales dacă avem în vedere cele trei mii de picturi și alte trei mii cinci sute de desene și schițe. Revenind la cartea ,,Nicu Enea”, aceasta ilustrează cum nu se poate mai bine ce însemană un cuplu de artiști, ce înseamnă funcția iubirii în creație; într-un fel sau altul demonstrează citatul biblic folosit și de Marin Preda în romanul `Cel mai iubit dintre pământeni`: `Dacă iubire nu e, nimic nu e`. Scrisorile din acest volum reliefează sensibilitatea de excepție a celor două personaje, Nicu și Elvira Enea, iubirea tot de excepție a celor doi, considerată una dintre cele mai frumoase povești de iubire din spațiul Bacăului”. Petre Isachi, Căminul Cultural din Valea Arinilor, 28 mai 2015
,,Pictor al Moldovei – prin origine și sensibilitate – Nicu Enea și-a constituit personalitatea artistică la confluența celor mai fertile influențe estetice ale epocii, cărora le-a adăugat pecetea personalității sale. El poate fi încadrat, astfel, în curentul de pictură românească postimpresionistă de tendință realistă, care cultivă valorile eterne ale picturii în ce privește modul de structurare a imaginii și conținutului acesteia. Creația sa se pune, în acest fel, în mod manifest în slujba idealului social și etic al epocii în care a trăit. Fără a eluda influența curentelor moderne, mai ales a expresionismului și simbolismului decorativ de tip `Art Nouveau`, pictura lui Nicu Enea păstrează, cu o consecvență remarcabilă, stilul deceniilor în care a lucrat și s-a afirmat ca un reprezentant cu personalitate distinctă și valoare aleasă, în încercarea – împlinită prin el și prin alții – de a crea o școală de pictură românească națională. Din această cauză pictura sa trebuie redescoperită și reevaluată, repusă la locul ce-l merită în istoria picturii românești din prima jumătate a secolului XX”. Volumul ,,Nicu Enea” de Viorel Savin, capit. ,,Întâmpinări” – Radu Cârneci, articol publicat în ,,Contemporanul”, 3 noiembrie 1978
,,Originar din Valea Arinilor, sat de pe malul Tazlăului din județul Bacău, strămoșii lui sunt printre `bătrânii` care au stăpânit numele Geamăna și sunt pomeniți și în documentele lui Alexandru cel Bun. De la ei a moștenit o iconiță pictată, arsă de vreme și talentul despre care acum se vorbește tot mai mult.
… Și tot ascultând glasul intim al talentului său și chiar înainte să fi intrat în vreo Academie de pictură, a deschis în sala cea mare a primăriei Bacău două expoziții sub protecția mea. Este mult de atunci – doisprezece ani! Dar până acum arta lui Nicu Enea a făcut progrese uriașe. Glorificat la București, apreciat cu cele mai mari premii de artă, acum doi ani a fost chemat la Belgrad de regina Mărioara, unde a deschis expoziție la Palatul regal, iar faima numelui său de artist a răzbătut în sferele cel mai înalte.
Revenit în țară, publicul românesc a apreciat o serie de picturi de pe coasta Dalmației, alături de o serie de nuduri, în care este neântrecut, prin culaore și efecte de lumină și umbră și mai ales prin siguranța și vigoarea artei sale.
… Contemporanii și concetățenii – cu foarte mici excepții – nu-l știu și nu-l pot aprecia. La noi încă nu sa- ajuns să se facă o deosebire cât de mică între o pictură de valoare și o litografie; între zugrăveală și o bucată de artă.
… Bacăul ar trebui să se cutremure, să se emoționeze, să aplaude aceste momente, când în mijlocul său trăiește o personalitate artistică atât de apreciată în alte părți…” Volumul ,,Nicu Enea” de Viorel Savin, capit. ,,Întâmpinări” – Grigore Tabacaru, articol publicat în ,,Bacăul”, 16 martie 1936
Manifestarea cultural-omagială ,,Ziua Nicu Enea” a fost organizată de Primăria Comunei Măgirești, Consiliul Județean Bacău, Fundația Culturală ,,Urmașii Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat”, Uniunea Artiștilor Plastici – Filiala Bacău, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bacău, Complexul Muzeal ,,Iulian Antonescu” Bacău, Casa Memorială ,,Nicu Enea” Bacău, Asociația Culturală ,,Octavian Voicu” Bacău, scriitorul și dramaturgul Viorel Savin.
Romulus Dan Busnea
