Revista “Plumb” atentioneaza: internetul poate dauna grav sanatatii spirituale!

Dragi cititori, mai ales cei de bloguri, cei atintiti cu precadere asupra celor ce apar publicate pe internet, titlul de mai sus pare a fi unul pentru multi dintre d-voastra, unul ingrijorator, unul exagerat, unul nepotrivit in raport cu multitudinea de informatii, cu usurinta cu care putem acum comunica, socializa, datorita acestui nou, modern, rapid si tot mai eficient mijloc de comunicare, numit internet. Nimeni nu contesta rolul tot mai activ al acestuia in viata noastra de zi cu zi, dar, in aceeasi masura, e bine sa fim ponderati, echilibrati, obiectivi, sa nu trecem nepasatori fata de un anumit fel de atitudine, uneori total contradictorie, manipulativa, superficiala si chiar batjocoritoare, cu care incearca (multi dintre cei ce s-au vazut peste noapte analisti, specialisti in varii domenii, scriitori, eseisti sau critici literari) sa trateze temele majore care privesc cultura si spiritualitatea unui popor, oricare ar fi acesta.

De aceea, am considerat mai mult decat oportuna, prezentarea pe prima pagina a noului numar al revistei de cultura si atitudine “Plumb” (aprilie 2013), a eseului intitulat “Internetul pavat cu bune intentii” (aflat la cel de-al doilea episod), care il are ca autor pe scriitorul, poetul si eseistul bacauan Gheorghe Dragan, doctor in filologie.

“Accesul liber la informatie, posibilitatea ”navigarii” pe o ”mare” de cunostinte si rapiditatea detectarii sursei cautate sunt câteva avantaje incontestabile oferite de internet. Constati, însa, si alte lucruri care îti dau de gândit. Dincolo de sistemul de ghidaj extrem de facil, te pierzi în orizontul tuturor surprizelor: idei si date circulând la modul folcloric, preluate tale-quale, fara ”a se face caz” de ideea responsabilitatii personale. Lipsa de autoritate si de spirit critic nu par sa deranjeze; preluarea si interpretarea dupa ureche duc la o devalmasie ”post-moderna” cel putin derutanta. Comunicarea ”culturala” pe internet devine un exercitiu ”la comun”, un ”bun” în care participantul poate, când si cum vrea, sa-si moaie tocul (mai precis, tastele!), sau doar sa-si ”bage picioarele”…

La adapostul anonimatului apar comentarii ale unor Adi, Gigi, Ovi, Sebi etc. (”O semnam, dar o dam anonima!” – Caragiale), ce exprima, mai mult decât informare corecta si judecare la rece, refulari de tribuni, ”învatatori”, ”militanti” si ”patrioti” lipsiti de curajul si obiceiul minimei onestitati: a-si declina identitatea si calitatea. Se ignora cu voiosie o regula elementara, conform careia integrarea în ”concertul” cultural presupune apelul la surse autorizate, preluarea cu spirit critic a oricarei propozitii, delimitarea opiniilor proprii într-un limbaj civilizat”, scrie autorul eseului, care face referire, ca o exemplificare, la “modul de folosinta a unei biografii si a unei opere memorabile: Mihai Eminescu”.

Pentru ca, potrivit scriitorului bacauan, “de peste un secol, idei si atitudini ale sale au fost deturnate in mod abuziv, pentru a servi drept ”ciocan” ideologic in mana unor grupari si persoane cu diferite orientari: neaos-nationalista, xenofoba, anti-semita, national-comunista”, iar o seama de persoane bine intentionate si interesate de soarta trecuta si viitoare a natiei romane, au adus in prim plan numele marelui poet roman, pe care l-au asociat in mod vadit cu teoria conspiratiei, potrivit careia, acesta ar fi fost eliminat din jocul marilor puteri europene tocmai din cauza atitudinii si scrierilor sale indreptate ca o baioneta impotriva Imperiului Austro-Ungar, care domina lumea europeana de atunci.

Incercand sa raman impartial, inclin spre cele spuse de domnul Dragan in cea mai mare parte a eseului sau, dar sunt rezervat cu privire la “mitul Eminescu” pe care il dezvolta, sarind prea usor – as spune chiar prea dezinvolt avand in vedere formatia sa intelectuala – peste faptul ca Mihai Eminescu a fost mai mult decat un jurnalist incomod prin gandirea sa politica verticala, una a carei concluzii, remarci si atitudini se potrivesc de minune cu ceea ce se intampla astazi in societatea romaneasca (sa fie doar un simplu joc al coincidentelor, sau poate ca multe dintre aspectele prezente se leaga intr-un anumit sens de cele trecute si se indreapta spre o anumita directie, una impusa?). De asemenea, ar fi bine a nu uitam ca Eminescul a fost si unul dintre cei mai de seama militanti pentru implinirea idealului national, ideal care pare astazi o bagatela, ideal care pare a se destrama.

As dori sa-i reamintesc domnului Dragan ca toate studiile si cercetarile intreprinse in ultimii ani de catre eminescologi de prestigiu (in mare parte dovedite), nu par a confirma cele afirmate si sustinute de domnia sa. Dar, pentru a nu ocupa prea mult din spatiul pus la dispozitie, voi interveni cu un drept la replica intr-un numar viitor al revistei “Plumb”.

Alte titluri din cuprinsul publicatiei: “Aniversari: Doina Iacob” – Cornel Galben; “Dirijor si compozitor – Eric Kramer” – Ozana Kalmuski Zarea; “Eseul – spectacol de idei si informatii” si “Inepuizabila blandete a pamfletarului Viorel Savin” – articole semnate de Grigore Codrescu; “Asia ratacita – fictional” – Ovidiu Bufnila; “Mare-i gradina Domnului” – Constantin Vorniceasa; “Remember Victor Barladeanu” – Calistrat Costin; “Simbolistica apei in literatura: o introducere” – Irina Olga Leteanu; “Spre aducere aminte: Mircea Dinutz” – RDB; “De la un gand la altul” – Dumitru Braneanu etc. Pictorul Ioan Burlacu il portretizeaza in aceasta luna pe scriitorul si poetul Sergiu Adam, pagina de arte vizuale fiind dedicata in acest numar al revistei artistului plastic Vasile Craita – Mandra.

Revista Plumb apare sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania si este editata de Primaria si Consiliul Local ale Municipiului Bacau, fiind disponibila la chioscurile de presa, la pretul de 3, 00 lei.

Romulus Dan Busnea